Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera inferioară a Parlamentului francez, Adunarea Națională, și-a dat miercuri, 15 iulie, acordul final prin vot asupra legii privind „dreptul la asistență pentru a muri", care reglementează eutanasia și sinuciderea asistată pentru pacienții cu boli grave, incurabile și niveluri ridicate de suferință. Proiectul a fost adoptat cu 291 de voturi pentru și 241 împotrivă, în cadrul votului final la a treia lectură — votul care încheie parcursul legislativ al textului în Adunarea Națională.
Un parcurs legislativ de peste patru ani
Legea a fost promisă de președintele Emmanuel Macron încă din 2022, la realegerea sa pentru un al doilea mandat, și prezentată drept una dintre cele mai importante reforme sociale din Franța de la legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, în 2013. Deputatul Olivier Falorni, autorul proiectului, a descris drumul până la votul final drept „un maraton cu obstacole".
Textul a fost adoptat de trei ori de Adunarea Națională — prima dată în mai 2025, cu 305 voturi pentru, apoi în februarie 2026, cu 299 de voturi, iar acum, în lectura finală, cu 291 — și respins de fiecare dată de Senat, care are o majoritate de dreapta. Constituția franceză permite însă Adunării Naționale să aibă ultimul cuvânt în acest tip de procedură legislativă, fără a mai fi necesar acordul Senatului.
Urmează verificarea Consiliului Constituțional
Adoptarea legii nu înseamnă și intrarea ei imediată în vigoare. Premierul Sébastien Lecornu a sesizat deja Consiliul Constituțional, cea mai înaltă autoritate constituțională din Franța, care are la dispoziție până la o lună pentru a stabili dacă legea respectă Constituția. Cabinetul lui Lecornu a motivat sesizarea prin faptul că absența unei dezbateri consistente în Senatul dominat de dreapta a lăsat textul fără un echilibru clar între „aspirațiile susținătorilor" și „îngrijorările celor preocupați de modul de implementare" — inclusiv rezerve legate de perioada de reflecție de doar două zile acordată pacientului. Legea va intra în vigoare abia după finalizarea acestei verificări.
Condițiile pentru accesarea noului drept
Potrivit textului adoptat, dreptul la asistență pentru a muri este limitat la pacienți adulți, cetățeni francezi sau rezidenți legali în Franța, care suferă de o afecțiune gravă și incurabilă, ce le pune viața în pericol, aflată într-un stadiu avansat sau terminal, și care resimt o suferință care nu poate fi calmată sau este considerată insuportabilă. Pacientul trebuie să-și poată exprima dorința „liber și în deplină cunoștință de cauză".
Legea precizează explicit că suferința psihologică, luată separat, nu este suficientă pentru a califica o persoană pentru acest drept, iar persoanele cu tulburări psihiatrice severe sau boli neurodegenerative precum Alzheimer nu sunt eligibile. Un medic verifică eligibilitatea pacientului, urmată de o procedură colegială de evaluare alături de o echipă medicală, înainte ca decizia finală să revină, totuși, unui singur medic. Pacientul își poate retrage cererea în orice moment și își poate autoadministra substanța letală — cu excepția cazurilor în care este incapabil fizic să facă acest lucru, situație în care un medic sau o asistentă medicală poate prelua această sarcină.
Președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, a descris votul drept „rezultatul mai multor ani de muncă și al unei dezbateri publice temeinice, purtate cu seriozitate, respect și demnitate". Deputatul Philippe Vigier a subliniat caracterul voluntar al legii: „Este pacientul cel care cere. Nimeni nu este obligat și nimeni nu este încurajat." Jonathan Denis, președintele Asociației pentru Dreptul de a Muri cu Demnitate (ADMD), a salutat legea, declarând că aceasta permite oamenilor „să aleagă să pună capăt unei suferințe insuportabile, liber și în deplină conștiință", subliniind că „o lege care creează un drept nou nu obligă pe nimeni să îl exercite."
Opoziția a rămas însă fermă. Grupul anti-eutanasie Alliance Vita a transmis, într-o scrisoare deschisă către Macron, că „trebuie făcut tot posibilul pentru ca persoanele care suferă să aibă acces imediat la îngrijiri paliative și sprijin" și că „prezentarea morții drept o soluție dezirabilă nu poate fi niciodată un răspuns acceptabil la suferință". Figuri importante ale dreptei tradiționale din Les Républicains, partidul care domină Senatul — printre care președintele Senatului, Gérard Larcher, și fostul ministru de interne Bruno Retailleau — s-au opus constant legislației. Grupuri religioase și organizații care militează împotriva avortului și eutanasiei au anunțat proteste în ziua votului, în apropierea Adunării Naționale.
Dacă legea va trece și de verificarea Consiliului Constituțional, Franța se va alătura grupului relativ restrâns de state care au legalizat o formă de asistență pentru a muri, alături de Olanda, Belgia, Elveția și Canada. Dacă parcursul legislativ se încheie fără blocaje, legea ar putea intra în vigoare încă înainte de sfârșitul anului 2026.
Citește pe Antena3.ro
